Bine ați venit în 2012! Sperăm ca ați avut șansa de a vă odihni și de a reflecta și că acum sunteți pregătiți să luați taurul de coarne. Observatorii și analiștii de business nu văd schimbări economice dramatice la orizont. Dar este evident că generația tânără își lasă amprenta mai mult anul acesta decât anul trecut. Uitați-vă doar la tabletele și smartphone-urile spre care publicitatea și-a îndreptat atenția. Vânzările sunt mult mai puternice decât anul trecut, cu precizarea că vânzările online au crescut cu 15 procente.
Generația tânără vorbește acum, iar noi, restul, le călcăm pe urme. Un lucru interesant despre aceste omniprezente aplicații pentru smartphone este că fac experiența cumpărătorului mai plină de sens decât dacă s-ar duce într-un magazin propriu-zis.
Este o revoluție a stilului de viață cu drepturi depline și poate să ne aducă succesul sau eșecul. Cumpărăturile on-line concurează cu outlet-urile. Înarmate cu descrieri în paralel și comparative ale produselor, cu informații despre preț și îndrumări spre cele mai avantajoase magazine on-line, consumatorii sunt împuterniciți să cumpere când vor, de unde vor.
Industria de vending trebuie să-și declare meritul în fața noii piețe mobile. Pot începe prin investirea în modalități de plată pentru utilizatori fără contact. Odată ce portofelele electronice se vor pune în practică (gen Google Wallet), aparatele de vending echipate în acest sens își vor câștiga pe drept partea de cumpărători. Revoluția smartphone-urilor este trendul numărul unu. Cât despre numărul doi, joburile rămân o problemă în 2012. Economiștii sunt de părere că ocuparea forței de muncă va câștiga un procent sau două, dar prosperitatea de dinainte de 2008 râmâne încă la nivel de obiectiv. Dar să fim optimiști.
Cu mulți oameni calificați care caută un loc de muncă, angajatorii pot aștepta mai multe din partea angajaților. Acum este timpul pentru a regla performanța angajaților și procesul de evaluare. Sănătatea și starea de bine sunt pe locul trei în topul tendințelor. Sărbătorile de iarnă ne amintesc de dorințele de anul nou în legătură cu dietele. Studiile prezintă într-un mod alarmant starea de sănătate a națiunilor. Tot mai mulți dintre noi, că vorbim de România sau de SUA suferim de obezitate, de depășirea unor limite calorice decente. Între timp, operatorii de vending din străinătate știu că trebuie să furnizeze informațiile nutriționale la toate produsele pe care le comercializează prin aparatele lor. Până una alta, toți operatorii ar trebui să facă ceva pentru educarea clienților despre starea de bine și sănătate. Așa zisele norme calorice și-au făcut apariția în legislația altor țări dezvoltate în ce privește vendingul, iar industriile de acolo, în general, au un an la dispoziție să se conformeze acestora. Și acolo sunt lucrurile intr-o nebuloasă și nimeni nu știe clar cum aceste reguli vor fi implementate…dar pași bineveniți sunt făcuți în direcția cea bună.
De exemplu, în SUA, Asociația Națională de Merchandising lucrează la o aplicație pentru telefon de afișare a caloriilor în momentul în care dorești să achiziționezi un produs de la automatele de vending. Numărul patru: durabilitatea și mediul sunt probleme majore ale consumatorilor. Industria de vending a făcut progrese considerabile cu dispozitivele de reciclare sau cu LED-urile pentru aparate. Clienții de vending trebuie să știe că ne preocupă și ne ocupăm de aceste lucruri, iar noi trebui să le comunicăm asta. În România genul acesta de efort colectiv mental dar și de acțiune este încă la activitatea de separare a hârtiei de sticlă și de restul gunoiului menajer (și nu cu foarte mult succes), dar pe cei din străinăte îi preocupă serios acest lucru, iar demersurile lor au fost duse până într-acolo încât ei s-au apucat de reciclat becuri și baterii casnice prin mașinile de vending. Uau! Da, este adevărat, automatele de reciclare există și permit societății să refolosească materiale rare și, bineînțeles, scumpe și să-l reintroducă în fluxul de consum. Numărul cinci, dar nu mai puțin important decât cele anterioare, piața de self-checkout. Trenul și/sau avionul continuă să circule la viteză maximă. Furnizorii acestor sisteme le pun în funcțiune la fel de repede cum ies din fabricație. Numai revista noastră, a prezentat în ultimele sale 2 ediții patru tipuri de beneficii ale vendingului în România în patru instituții de stat care furnizează cele mai importante servicii de transport în țara noastră: RATB, METROREX, CFR și Aeroportul OTOPENI. Și cred că ați rămas la fel de surprinși ca și mine de câte produse și servicii oferă aceștia clienților lor. E uimitor de cât de subtil a intrat vendingul în viața noastră.
Ce este și mai surprinzător la momentul actual despre acești merchandiseri este că industria de vending rămâne singurul furnizor al acestor sisteme care duc confortul consumatorului la un alt nivel. Acest lucru spune multe despre relația unică a operatorilor de vending cu cei mai importanți clienți, managerii. Piața de self-checkout a devenit puternică într-un moment în care cerința pentru calitate, varietate și confort au atins un nou nivel.
Ce mai urmează? Doar nevoile noastre în timp o pot spune, însă un lucru este clar, furnizorii de vending de la noi oferă încă lucrurile de bază și merg foarte mult pe vendingul de cafea care le aduce marje de profitabilitate mărișoare (celor care lucrează cinstit) și mari celor care preferă “negrul”, iar lucrurile care țin de un vending pe food & drinks încă se zbat la cote de piață și profitabilitate mult inferioare celor oferite de cafea. Da, aici potențialul există, e latent, sunt perioade în care erupe ușor și apoi “moare strivit” sub forța sezonalității, neștiind cum să facă să aducă obiceiul de consum de snacks & drinks către zona de întipărire în mental. Sigur, acest lucru, îl face timpul cu precădere…dar și investiții pe măsură, care parcă nu sunt încă aruncate în luptă. Știți cum se spune, timpul le rezolvă pe toate și poate așa se gândesc unii că e mai profitabil…să lase timpul să-și facă treaba.
Pe de altă parte avem self-checkout și self payment, plata cu telefonul mobil și alte “invenții” care apar ca un contrast în viața noastră. Țopăim peste etape în dezvoltarea vendingului de pe la noi cu o nonșalanță dezarmantă și neînțeleasă de străini, dar acceptată și parcă dorită de noi. Același lucru se întâmplă cu societatea românească în întregul ei, așa că nu cred că vă spun o noutate, dar merită subliniat că nici aici nu ne dezicem de bucuria cu care ne arătăm mizeria de pe stradă și gadgetul din buzunar. Trendul ți-l dă până la urmă viața și societatea, așa că în 2012 nu ne vor surprinde multe…