-continuare-

Continuăm acest articol dedicat practicilor gri din vendingul românesc și mai tragem un semnal de alarmă din interior (inside) către cei implicați în această industrie și nu numai. Am primit feedback foarte bun după apariția primului articol pe această temă și promisiuni și din partea altora că vor și ei să subscrie și să întărească spusele domnilor Liszka și Vaicăr din primul articol, încât am crezut că trebuie să mărim numărul de pagini la revistă. Aș…nu a fost decât un simplu foc de paie. Când a venit vorba, concret, să ia o poziție față de acest fenomen, reprezentanții firmelor contactate au „uitat” să răspundă.
Reprezentanții Alcor Holding, au insistat să-și expună punctul de vedere pe această temă, poziție pe care o prezentăm în cele ce urmează:
“Conform datelor oficiale, economia subterană este estimată la aproximativ 30% din PIB. Evident nu ne asumăm noi corectitudinea acestei estimări, dar ceea ce credem este că zona gri din vending este semnificativ mai sus ca procent decât media pe economie, probabil în jur de 50%!” arată în introducere reprezentanții Alcor.
Cauzele pentru care tot mai multe companii acționează în zona gri în acest domeniu sunt legate de faptul că “Industria de vending, ca și toate domeniile economiei a devenit din ce în ce mai competitivă în vremuri de criză. Toți cei care nu sunt capabili să competiționeze oferind o calitate mai bună a serviciilor au preferat să se angajeze într-un război al prețurilor, iar unul din resorturile principale a fost evident eludarea fiscalității și trecerea în zona gri (sau adâncirea în ea, pentru că unii operatori de vending erau deja în această zonă și înainte de declanșarea crizei).”
În ce privește implicațiile negative pentru industria noastră a trecerii unui număr tot mai mare de firme în “zona gri” a activității și fiscalității, cei de la Alcor Holding cred că “Pe termen scurt trecerea unui număr tot mai mare de firme în zona gri cauzează probleme semnificative celorlalte firme, pe termen mediu și lung produc deservicii majore industriei de vending în general și calității serviciului oferit consumatorului în cele din urmă. Evident creșterea TVA de la 19 la 24% a dus la scăderea puterii de cumpărare și în final a marjelor operatorilor din industria de vending (evident a celor care își plătesc taxele) în condițiile în care prețurile au fost menținute pe cât posibil constante. Soluția firmelor din zona gri a fost evident neplata taxelor – ceea ce până la urmă se traduce în mai puțini bani la buget. Această spirală a pus presiune pe piața de vending micșorând simțitor numărul locațiilor potențial rentabile. Iar firmele au reacționat din nou negativ, prin scăderea calității serviciului (consumabile mai ieftine și deci mai slabe calitativ, operatori umani din ce în ce mai dezinteresați) – și continuarea acestui trend pe termen mai lung evident va scădea interesul consumatorului și implicit potențialul industriei. Credem că firmele mari din domeniu (despre care ne place să credem că își plătesc taxele), pot inversa acest trend promovând servicii calitativ superioare.”
Dar cum reușește compania Alcor Holding să rămână în zona “albă” a activității și care sunt pilonii pe care se sprijină firma în lupta cu concurența neloială și fiscalitatea în creștere?
“Firma Alcor își înregistrează în totalitate veniturile, salariile angajaților sunt plătite integral pe circuitul impozabil, angajații au zile de concediu de odihnă conform normelor și primesc și bonuri de masă. Și asta în condițiile în care prețul de vânzare este în cele mai multe cazuri mai ridicat decât cel al firmelor concurente, iar clienții sunt în foarte mare majoritate din mediul privat.
Toate acestea le-am realizat limitând numărul de locații și deci dezvoltarea firmei la un număr sustenabil de calitatea serviciilor oferite și implicit prețurile aferente. Noi suntem oricând gata să participăm la deblocarea industriei de vending, care considerăm noi că azi se află în blocaj din cauza procentului enorm de activitate în zona gri. Procesul ar presupune evident un număr mai mic de firme și poate și de locații, dar o calitate a serviciilor semnificativ îmbunătățită.”
Ce cred cei de la Alcor că ar trebui să se facă pentru ca acest “fenomen gri” să scadă din amploare în industria noastră?
“În primul rând, evident, ar trebui făcut ceva la nivelul întregii economii. Dacă am reuși să aducem zona gri de la 30% din PIB aproape de media europeană de 18%, asta ar însemna multe miliarde de euro, cu siguranță mult mai multe decât cele pe care ne chinuim să le absorbim, fără a reuși, din fondurile europene. Dar pentru că noi nu suntem aici pentru a face politică ci afaceri, și mai ales în industria de vending, credem că Patronatul Român al Industriei de Vending ar trebui să își asume un rol mult mai activ în această direcție, protejând astfel atât industria cât și membrii loiali și corecți ai Patronatului. Este extrem de ușor, doar uitându-te în datele financiare publice să înțelegem care operatori sunt corecți și care nu. Ar trebui stabilită o “listă gri” a operatorilor și solicitate acțiuni ale organelor statului împotriva acestora.”
Țineți cont de faptul că în cadrul Adunării Generale PRIV (Patronatul Român al Industriei de Vending) care a avut loc în luna martie 2012, a fost aprobat planul de activități pentru anul în curs, iar una dintre activitățile propuse a fost aceea de a realiza o evaluare a industriei de vending din România.
Această evaluare este necesară pentru cunoașterea cât mai exactă a dimensiunii economice a industriei de vending, a parcului de automate și a firmelor ce activează în domeniu. De altfel, acest lucru a fost solicitat și de European Vending Association.

Consiliul de conducere PRIV a decis realizarea acestei evaluări în regim propriu prin transmiterea unui chestionar, atât membrilor patronatului cât și celorlalți „jucători” din piață.

Pe 8 octombrie președintele Patronatului Român al Industriei de Vending, Victor Marin, a anunțat că “din păcate acțiunea PRIV a fost sortită eșecului deoarece marea majoritate a celor chestionați au refuzat să răspundă. De asemenea, ca urmare a lipsei acestor date, European Vending Association nu a inclus România în studiile sale de piață.

Să fie oare lipsa de comunicare o practică frecventă și conștient aplicată, pe care o îmbrățișează companiile din domeniu când vine vorba de a discuta deschis despre afacerile lor? Sau e vorba despre altceva? Ceva care nouă ne scapă…Cu toate astea evidențele vorbesc de la sine. Fie că e vorba de o cerință EVA-PRIV, fie că încercăm să abordăm subiecte spinoase, deranjante pentru unii dar reale, se întoarce înapoi același răspuns: “nu vrem să vorbim acum…”, “nu putem comenta…”, “nu știu ce să vă zic…”, “nu am timp…”, etc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*