Vending Paris a avut loc recent, între 24-26 octombrie. ASOCIAȚIA EUROPEANĂ DE VENDING (EVA) a încheiat o a doua ediţie, cea mai fructuoasă de până acum, în programul de parteneriat cu expoziţia comercială franceză. Unul dintre principalele obiective ale acestui parteneriat a fost de a compune o zi dinamică şi de anvergură internaţională, pentru a atrage mai mulți vizitatori internaţionali.
O parte a Zilei Internaţionale a constat în prezentarea diverselor teme şi statistici europene, precum şi moderarea unei mese rotunde, la care au participat actorii importanţi ai scenei europene de vending. A fost interesant să vezi cum se aglomera zona de conferinţe, pe măsură ce se desfășura cea de-a doua zi a evenimentului.
Sesiunea a început cu o prezentare a “Tendinţelor Legislative de la Bruxelles”, efectuată de Erwin Wetzel, care recent a fost numit Director General Adjunct al EVA. În calitatea sa de Director al Problemelor de Reglementare, Erwin este responsabil pentru monitorizarea tuturor aspectelor legislative propuse şi adoptate de instituţiile europene, și anume de Consiliul European, Comisia Europeană și de Parlamentul European.
De asemenea, în timpul prezentării sale, Erwin a evidenţiat trei bariere principale cu care se confruntă în acest moment industria europeană de vending: etichetarea alergenilor şi cum se afişează informaţiile obligatorii pe aparate, dezbaterea actuală a obezității, și în cele din urmă, noua Reglementare pentru Gazul F, care a fost publicată recent de Comisia Europeană, la începutul lunii noiembrie. Gazele F sunt încă utilizate ca agenţi frigorifici în multe frigidere comerciale. Cel mai comun gaz de acest tip utilizat în aparatele de vending este Hidrofluoruratul de carbon HFC 134a. Acest Gaz F este încă folosit de unii producători, deoarece probabilitatea de scurgere este foarte scăzută, aşa cum este și consumul de energie al unităţii de răcire. La propunerea Comisiei, se aşteaptă o interdicţie a acestui 134a HFC în 2020, ca parte din planul global de eliminare a tuturor gazelor F. Producătorii de aparate de vending folosesc deja alte alternative, cum ar fi dioxidul de carbon (CO2). Totuși, pentru moment, hidrocarburile (HC) şi amoniacul sunt, de asemenea, considerate drept opţiune în sectorul de vânzare cu amănuntul în cazul frigiderelor comerciale. Acest dosar va fi coordonat de Comitetul Tehnic European al Asociației de Vending, care va consulta toţi jucătorii din industria de vending pentru a determina poziția comună ce va fi exprimată vis à vis de instituţiile UE. Problema este dacă avem sau nu suficient timp la dispoziție pentru a comuta la agenţi frigorifici alternativi înainte de 2020.
După prezentarea lui Erwin, Catherine Piana, Director General EVA, a luat cuvântul pentru a analiza tendinţele din industrie. Ea a început prin prezentarea unor concluzii metrice cheie ale celor mai recente studii de piaţă efectuate în acest an de EVA, cu cifre din 2010 şi 2011 (disponibile pentru achiziționare on-line http://www.vending-europe.eu/en/market-studies/ ). Una dintre aceste concluzii cheie a fost aceea că în prezent funcționează o piaţă de vending cu 3,8 milioane de aparate de vending și cu o cifră de afaceri de 11,3 miliarde euro. Catherine a continuat prin furnizarea defalcată a cifrelor de bază ale aparatelor de vending cu băuturi fierbinți şi reci şi cu gustări, pentru primele 5 ţări din top. Prezentarea a primit o perspectivă mai concretă pentru participanți când Catherine a comentat pe baza barierelor principale din industrie, din perspective diferite: o analiză macroeconomică, punctul de vedere al unui consumator şi al industriei. Aspectul pozitiv al amenințării existente este că după multă analiză, s-a descoperit că aceasta poate fi transformată într-o oportunitate. Director General EVA a propus unele soluţii despre modul de a transforma criza economică într-o oportunitate, cum ar fi, îmbunătăţirea aspectului de low-cost al aparatelor de vending; apoi, ea a continuat cu factori socio-culturali şi potenţiala utilizare a iniţiativelor CSR; anticipând reglementări; de asemenea, folosind tehnologia disponibilă la cea mai largă capacitate: ecrane mari, sistemele de plată, telemetrie, etc. Sesiunea a fost închisă de o listă, care afişa 11 modalităţi utile de a converti non-utilizatorii:

• O gamă mai largă de produse
• Mai multe produse de calitate premium
• Creșterea zonei de acțiune a aparatelor
• Îmbunătățirea designului și a impactului vizual
• Alternativă de plată convenabilă
• Înțelegerea consumatorului final
• Marketing cu accent pe ideea că rețeaua de vending este o alternativă atractivă
• Investiții în administrarea relației cu clienții
• Adoptarea unei abordări mai strategice
• Adresarea problemelor consumatorului privind procesele de funcționalitate, etichetare și achiziționare
• Depășirea barierelor aduse de legislația privind mediul înconjurător

În cele din urmă, cea mai antrenantă parte a sesiunii de conferințe de dimineață, a avut loc la o masă rotundă, prezidată de Catherine Piana, cu participarea unor lideri din asociaţiile naţionale europene principale: Nicolas Bodilis-Reguer, NAVSA; Jonathan Hilder, AVA; Lucio Pinetti, Confida; ARIS Kaschefi, BDV; Alejandro Ortuño, ANEDA şi, de asemenea, preşedintele RNVA Rusia, Boris Belotserkovsky. Mai mult decât atât, a fost prezentă și Carla Balakgie, CEO și Președinte al Asociației SUA, NAMA, care a contribuit cu o prezentare informativă a asociației pe care o reprezintă şi a pieţei din SUA. Fiecare dintre participanţi a început prin prezentarea propriei asociații. Moderatorul a cerut atunci ca fiecare membru al mesei rotunde să adreseze 3 întrebări. Aici sunt doar câteva dintre concluziile relevante:

– Care consideraţi că sunt principalele bariere sau dificultăţi ale industriei? Lipsa de încredere; tinerii nu beau cafea; deficitul de numerar din sector pentru reinvestirea în aparate noi; aspecte legislative şi probleme de securitate complexe; încercarea de a schimba gândirea operatorului; consumatorii nu sunt obișnuiți să cumpere de la un aparat de vending; probleme de preţ; dacă nu se efectuează nicio investiţie în tehnologii noi, aspectul de “atracţie” al unui aparat de vending nu poate fi dezvoltat deloc sau foarte puțin; este nevoie de investiţii capitale.
– Există ameninţări actuale? Care sunt amenințările cu care se confruntă sau care pot fi anticipate?: produsele alimentare; sistemul monetar; etichetarea; igiena; taxa de exportare a apei în alte ţări; creşterea TVA-ului; legislaţia care obligă aparatele de vending să emită chitanță; problema obezității care devine din ce în ce mai stringentă.
– Care sunt perspectivele şi oportunităţile de creştere ale industriei de vending în fiecare ţară?: schimbarea percepţiei vendingului; relaţia dintre oameni şi maşini s-a schimbat în mod pozitiv; transformarea industriei în “ipad–ul comerțului”; găsirea de noi modalităţi de folosire a unui aparat; utilizarea de ecrane digitale; să devenim un partener zilnic al consumatorului; să utilizăm BRANDURI – mai exact să nu oferim produse în care oamenii nu au încredere; consumatorul este gata să plătească mai mult pentru valoare.

Pentru a încheia sesiunea, Catherine Piana a adresat o cerere originală, în care a rugat fiecare participant să prepare un cocktail de idei perfecte pentru ţara lor. Unele dintre acestea au fost: inovare, încredere, conştientizarea nevoilor consumatorilor, tehnologie, mândria, comunicare şi inspiraţie, muncă multă, calitate înaltă dar şi costisitoare, şi elementul umorului pentru Franţa, şi desigur ceva vodcă pentru Rusia!