de Roxana Leonte

Plasticul este la îndemâna noastră permanent în viaţa de zi cu zi: ambalaje, folii, tastaturi, pungi, PET-uri, recipiente de păstrat hrana, pahare, tacâmuri, obiecte de gătit, șamd. Automatele de vending sunt şi ele la îndemâna noastră zi de zi; fie că ne luăm un sandwich sau o sticlă de apă, venim în contact direct cu plasticul. Dar ştim oare ce se întâmplă cu plasticul folosit şi ce efecte are asupra noastră? De ce industria alimentară şi industriile distribuitoare precum este cea de vending, utilizează plasticul drept principal mod de a proteja alimentele și de a ni le oferii către consum?

Industria alimentară pare să nu poată ţine alimentele pe care le consumăm departe de ambalajele din plastic. Cumpărăm produse ambalate în plastic, le transportăm în plastic, le procesăm sau depozităm în cutii de plastic. Plasticul este o variantă facilă şi comodă de a ambala, depozita şi transporta alimentele; însa ne poate îmbolnăvi cu adevărat? Care este efectul folosirii plasticului în alimentație, dar și în vending asupra sănătății noastre?

Discuţiile despre efectele negative ale plasticului asupra alimentelor trenează şi sunt asiduu disputate. Prezenţa excesivă a plasticului în industria alimentară aduce în discuţie potenţialul de risc ridicat pe care îl au chimicalele din compoziţia plasticului, cum este BFA (Bisfenol A), asupra organismului uman.  Ani de-a rândul BFA a fost considerat ca fiind lipsit de riscuri, însă acum lucrurile par să fie mai seriose decât ne aşteptam, conform opiniilor ştiinţifice.

Plasticul din alimente – transfer inevitabil

Faptul că substanţele toxice din ambalajele de plastic sunt inevitabil transferate în compoziţia alimentelor este bine-cunoscut, atât cercetătorilor, cât şi tuturor actorilor din industria alimentară. Orice produs ambalat în plastic nu poate scăpa de acest transfer. De asemenea, este dovedit ştiințific faptul că transferul are efecte mult mai periculoase atunci cînd alimentele sunt încălzite la cuptorul cu microunde, în caserole de plastic, când plasticul vine în contact cu alimentele grase, sărate sau foarte acide. Deoarece cercetările în domeniu nu descoperă prea multe informaţii clare, nu putem şti exact cât de periculos este de fapt plasticul pentru sănătatea noastră.

Bisfenol A –substanţa toxică din plastic

Bisfenol A este o substanţă care se găseşte în plasticurile dure şi moi. Sticlele din plastic în care sunt ambalate (păstrate) lichidele sunt făcute din Bisfenol A. Anual sunt comercializate milioane de tone de ambalaje din BFA. Studiile au arătat că mai mult de 90% din persoanele testate au prezentat cantităţi de BFA în sânge. Principalul efect al acestei substanţe este disfuncţia sistemului hormonal uman, precum şi reducerea funcţiei reproductive. Persoanele care au fost depistate cu un nivel ridicat de BFA prezintă afecţiuni precum diabet, boli cadiovasculare şi disfuncţii ale ficatului.

Ftalaţii sunt o altă grupă de substanţe toxice, folosite drept plastifianţi în industria alimentară şi nu numai. Gradul ridicat de periculozitate pe care îl reprezintă au determinat Uniunea Europeană să interzică aceste substanţe încă din 2005, alături de ţări ca Mexic, Argentina şi Japonia. Aceştia afectează capacitatea reproductivă atât la femei cât şi la bărbaţi şi pot afecta sistemul reproducător al fătului.

Sticlele de plastic  – cea mai uşoară formă de contaminare cu agenţi toxici

Trendul ecologic a adus reciclarea plasticurilor şi în special a PET-urilor în prim-plan. În majoritatea supermarketurilor există automate de reciclare care oferă sume infime pentru fiecare pet reciclat. Studiile științifice au arătat însă că această metodă este dăunătoare sănătăţii, deoarece plasticul reutilizat poate fi deosebit de toxic, putând fii o sursă cauzatoare de cancer. Odată ce plasticul este reutilizat, cantitatea de agenţi toxici care ajung în organismul uman poate creşte, prin procesele chimice industriale care fac posibilă reciclarea şi reutilizarea, precum spălare industrială şi încălzire sau sterilizare la temperaturi foarte ridicate.

Ecologia – un pretext?

Venim în contact cu plasticul în fiecare zi şi totuşi chiar atunci când aruncăm la gunoi un ambalaj, nu ne întrebăm ce se întâmplă cu acel plastic ulterior? Aşa a apărut trendul reciclării, aparent un colac de salvare pentru planetă. Cu toate acestea, pe lângă efectele negative ale reciclării, despre care am vorbit, cantităţi exorbitante de plastic ajung încă să polueze solul şi apele. Chiar şi apele celor mai curate izvoare sau lacuri din lume au fost depistate ca fiind infestate cu agenţi toxici, proveniţi din materialele plastice.

Doar în Los Angeles, peste 10 tone de plastic ajung zilnic în Oceanul Pacific.

În ultimii 10 ani, populaţia planetei a produs mai mult plastic decât în ultimul secol cumulat; 50% din plasticul utilizat la nivel global este utilizat o singură dată şi apoi aruncat; anual se aruncă îndeajuns de mult plastic încât să înconjoare pământul de patru ori; momentan se recuperează doar 5% din plasticul produs; americanii aruncă aproximativ 35 de miliarde de peturi anual; în fiecare minut folosim peste un milion de pungi din plastic; plasticul are nevoie de 500 – 1000 de ani pentru a se biodegrada; 100.000 de mamifere marine şi un milion de păsări marine mor anual din cauza poluării cu plastic.

Există plaje în Arhipeleagul Hawaii, unde plasticul ţine loc de nisip şi acest gunoi depozitat pe plaje este vechi de zeci de ani.

Acestea sunt doar câteva realităţi ale efectelor negative ale plasticului asupra sănătăţii umane şi asupra planetei. Putem însă diminua aceste efecte prin propriul comportament. Deşi poate părea dificil, plasticul poate fi înlocuit cu obiecte din materiale biodegradabile, materiale durabile, reutilizabile, cum este sticla; putem refuza să cumpărăm ambalaje de unică folosinţă, cum este exemplul sacoşelor din  plastic, optând pentru sacoşele textile pe care le putem utiliza permanent şi le putem purta cu noi în geantă, când mergem la cumpărături. Putem utiliza propria cană pentru cafea to go sau băuturi calde, pe care să o utilizăm la automatele de cafea. Pentru a alege răul cel mai mic, alegeţi ambalajele reciclabile în locul celor care se aruncă.

Când vine vorba despre industria de vending şi plasticuri, domeniul este împărţit pe două fronturi. Pe de o parte, frontul distribuţiei de produse prin automatele de vending. Acestea ne oferă produse alimentare ambalate în plasticuri, care de cele mai multe ori nu sunt reciclabile, ci se aruncă şi ajung în natură. Pe de altă parte, ingerarea oricărui aliment ambalat în plastic dăunează organismului uman, deoarece odată cu alimentul, în corp ajung şi agenţi toxici plastifianţi. Pe de altă parte, industria de vending încearcă să îşi mai spele din păcate, prin frontul opus, acela al maşinilor de reciclare a peturilor şi dozelor de aluminiu de la băuturi. Pentru a încuraja procesul de reciclare în rândul populaţiei planetei, aceste automate de reciclare oferă în schimbul peturilor introduse, diverse recompense, precum sume mici de bani, produse alimentare sau dacă ne uităm la idei mai năstruşnice, turcii au introdus în locurile publice, automate de reciclat care dau la schimb hrană pentru câinii străzii. Un alt pas înainte făcut de industria de vending a fost acela că a introdus cu succes în ultimii ani paharele de carton în locul celor de plastic.

În concluzie, trebuie să fim conștienți de riscurile folosirii plasticului în industria alimentară în general, și în cea a vendingului în particular, și trebuie sa le comunicăm atât producătorilor de ambalaje, producătorilor de alimente și băuturi, cât și operatorilor de vending ce vrem, și anume: produse de calitate care să nu ne îmbolnăvească și care să nu polueze mediul înconjurător după folosire.