de Bogdan Fechită

Dacă sunteți călători cu metroul și aveți un program complicat, este foarte posibil ca cel puțin o dată să vă fi oprit în fața unui aparat de vending și să fi cumpărat o sticlă de suc, un sandwich sau o pungă cu snacks-uri. Totuși, v-ați întrebat vreodată care e traseul mâncării sau băuturii care tocmai a ajuns în stomacul vostru? Haideți să descoperim împreună!

Există patru etape pe care orice operator din industria vendingului le urmează: achiziționarea mărfurilor, transportul mărfurilor, stocarea mărfurilor și depozitarea produselor în aparatele de vending.

Prima etapă este mereu achiziționarea mărfurilor. Produsele sunt cumpărate direct de la producători pentru a obține costuri cât mai reduse. Este indicat ca brandurile de la care operatorii cumpără marfa să fie cât mai cunoscute: acest lucru oferă o calitate mai bună produselor și o mai mare siguranță întrucât companiile mari au laboratoare care verifică acest lucru. Fiecare operator poate dezvolta parteneriate avantajoase. Spre exemplu, în București, Doctor Vending este operator autorizat Don Cafe și Tchibo și principalul operator Coca-Cola pe vending, iar Select Vending Systems are printre parteneri nume ca: Pepsico, Star Foods, Napolact și Red Bull.

Un caz particular este cel al operatorilor care dețin și laboratoare sau fabrici proprii. Marfa nu mai este achiziționată, ci produsă de ei, ceea ce poate reduce costurile. În această situație avem exemplul Sandwich Time. Cu o fabrică amplastă în Voluntari, producția e asigurată, rămănând ca operatorii să treacă la următoarea etapă: transportul mărfurilor.

Transportul are două faze și depinde de amploarea pe care o are afacerea. În prima fază, produsele sunt aduse de la producători în depozitele pe care compania le deține, iar în a doua etapă, aceleași produse pornesc din depozit spre comercializarea în aparate. Între cele două faze ale transportului mai există o etapă foarte importantă: stocarea mărfurilor!

Depozitarea mărfurilor este un proces foarte delicat care trebuie abordat cu atenție maximă. Primul lucru care ar trebui făcut în momentul în care marfa ajunge la depozit ar fi verificarea datelor de valabilitate a produselor. Nu este un lucru garantat faptul că produsele mai noi cumpărate au un termen de valabilitate mai mare decât cele achiziționate anterior. Verificarea acestor date poate asigura o rotație eficientă a produselor și este indicat ca mărfurile să plece din depozit în funcție de această informație, pentru a nu înregistra pierderi.

Următorul pas îl constituie sortarea mărfurilor. Astfel, e indicat ca în depozit să existe cel puțin un frigider și un congelator. În frigider vom pune bomboanele și alte produse ce trebuie păstrate la temperaturi reduse, iar în congelator toată hrana rece. Snacks-urile pot fi stocate pe rafturile din depozit, însă e indicat să fie împărțite pe secțiuni în funcție de tipul lor: chips-uri, prăjituri, biscuiți, etc. Băuturile care au un volum de vânzare mai mic vor fi aranjate pe rafturi, iar cele cu vânzare mai mare vor fi stocate pe paleți sub rafturile cu snacks-uri, preferabil în mijlocul depozitului. În acest fel, produsele vor fi manevrate mai ușor și mai repede atunci când vor fi trimise spre aparatele de vending.

Aranjarea băuturilor pe paleți este, din nou, o operațiune care necesită atenție deoarece stivuirea într-un mod greșit poate duce la dezechilibrarea produselor și la accidente nedorite. În cazul dozelor de suc, se recomandă ca acestea să fie stivuite în pachete de maxim 12 cutii, iar în cazul băuturilor la sticlă, pachetele să fie formate din șase sau opt recipente. Pachetele vor fi așezate pe paleți, atât în lateral cât și deasupra, până la o înălțime adecvată, care să nu amenințe echilibrul lor.

În cazul în care depozitul este prea mic, există metode de a îmbunătăți capacitatea de stocare. Cutiile cu snacks-uri pot fi suprapuse deasupra, pe cel mai de sus raft și împinse în spate pentru a face mai mult loc. Pentru manevrarea lor vom avea nevoie de o scară și un scripete, însă este recomandat ca mișcările de tragere și împingere să fie blânde. Dacă deținem un stivuitor, atunci putem pune pe rafturile de sus paleți sigilați cu băuturi. Pentru stocarea în siguranță a alimentelor, este recomandat ca rafturile să nu fie lipite de pereți pentru ca produsele să nu absoarbă umiditatea. De asemenea, e important ca depozitul să fie aerisit, iar temperatura să fie una constantă.

Ultima etapă constă în depozitarea produselor în aparatele de vending. În prealabil, pe parcursul transportului din depozit către aparate, este important ca băuturile carbogazoase să fie transportate pe paleți cât mai stabili, pentru ca băuturile să nu se agite. În aparatele mixte de vending, produsele sunt aranjate pe următorul criteriu, de jos în sus: băuturi carbogazoase, băuturi necarbogazoase, batoane, sandwich-uri, cornuri, prăjituri, snacks-uri.

Dozele și sticlele de băuturi carbogazoase sunt situate mereu în partea de jos pentru ca în momentul căderii impactul să fie cât mai mic și pentru a evita agitarea conținutului. Batoanele de ciocolată și cereale sunt, de obicei, pe partea din mijloc a rândurilor, pentru a evita ruperea lor în momentul căderii, iar snacks-urile sunt stocate cel mai sus.

Ținând cont de acest criteriu, o altă tehnică de a depozita alimentele în aparate este cea împrumutată din marile hypermarket-uri: produsele mai scumpe vor fi amplasate la nivelul ochilor, pe coloane centrale, iar cele mai ieftine pe marginile aparatului de vending. Când și această ultimă etapă este îndeplinită, rolul operatorilor se apropie de sfârșit: sarcina trece acum de partea cumpărătorului. Sunteți pregătiți să comandați un nou produs?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*