de David Irvine

Când ești în Japonia este imposibil să nu fi impresionat de numărul mare de aparate de vending. La ultima numărătoare existau aproximativ 5 milioane de aparate, din care 2.6 milioane sunt aparate de băuturi. Normal, megapolisul din Tokyo, în sine, reprezintă aproximativ 1/3 din numărul total de aparate automate japoneze.

Aparatele de vending sunt dominate de cele de băuturi, care vând o combinație de branduri bine-cunoscute și mărci unice japoneze. De obicei, așa cum se arată în aparatul de mai jos, produsele sunt afișate pe 3 rafturi care oferă apă, sucuri și cutii de cafea.

Cafeaua fiind vândută la cutie din metal (~ 180 ml), aparatele de băuturi calde sunt extrem de rare. Interesant este că în societatea japoneză ceaiul și cafeaua sunt aproape întotdeauna oferite cu posibilitatea de a alege între cald sau rece. Aparatele automate urmează această tendință și, prin urmare, permite ca băuturile de cafea la cutie să fie furnizate în ambele feluri – la același preț. Prețurile pentru băuturi variază între 100 și 130¥ (în jurul valorii de 0,80 – 1.05€) și rareori prețul este mai ridicat semnificativ.

Este imposibil să ajungi în Japonia și să nu vezi un aparat de vending, indiferent dacă acesta se află la un celebru templu sau pe o straduță laterală. Aparatele automate sunt prezente chiar și în trenuri și locația lor este foarte des anunțată și promovată, ceea ce este de bun augur.

Trecând la sistemele de plăți, aparatele de vending acceptă monede/bancnote, dar și sistemele de plăți contactless sunt, de asemenea, destul de bine dezvoltate. În Tokyo, pentru ușurința călătoriei, este practic obligatoriu să ai un card de transport public pre-plătit (Pasmo / Suica). Ca o surpriză placută, toate aparatele aflate în stațiile de tren și de transport în comun sau în imediata vecinătate a acestora acceptă aceste carduri de transport ca metodă de plată. Este un sistem foarte simplu și extrem de rapid – de îndată ce apăsați, băutura dumneavoastră cade.

Aparatele de vending par o parte integrantă comună în viața locuitorilor din Japonia, și sunt folosite chiar la intrarea unor restaurante pentru a le permite oamenilor să plaseze o comandă pentru a lua mâncare la pachet, sau prin care să-și stabilească ordinea de intrare în restaurant, ca un număr de ordine.

În ciuda accesibilității la scară largă, aparatele de vending au mult mai puține șanse să fie vandalizate sau stricate în Japonia decât în Europa, iar din experiența mea, aparatele au părut întotdeauna curate, bine întreținute și de foarte multe ori au beneficiat de un branding atractiv.

În timp ce mă aflam în Tokyo am fost, de asemenea, bucuros să reușesc să mă întâlnesc cu Takashi Kurosaki, (acum fostul) Directorul General al Asociației Producătorilor de Aparate de Vending din Japonia (JVMA), care mi-a furnizat mai multe date despre piața locală și mi-a explicat că una dintre marile schimbări pentru producători este reprezentată de cerința de a trece la refrigeranții naturali pentru a deveni mai ecologici – similar cu presiunile de aici, din Uniunea Europeană. De asemenea, el mi-a destăinuit că aparatele de gustări și produse alimentare există, dar sunt plasate aproape întotdeauna la locurile de muncă și nu în locuri publice. Dovadă a acestui fapt, singurul aparat de gustări pe care l-am reperat era în aeroport, pe când urma să plec din această țară captivantă.

S-ar putea spune că Japonia este o piață foarte diferită de Europa, datorită faptului că obiceiurile de consum, cererile și cultura populației japoneze sunt destul de unice. Cu toate acestea, este bine să observăm ce oferă potențialul canalului de vending și să învățăm că unele presiuni legislative sunt similare chiar și de cealaltă parte a lumii.

DAVID IRVINE este Director de Comunicare și Afaceri Publice în cadrul Asociației Europene de Vending