– Oana Mihalache

Consumul de apă pe care îl implică producția, fabricarea, comerțul cu anumite produse – de fapt, cele care nu implică un consum semnificativ de apă sunt extrem de puține – poate fi considerat un tip de ”consum ascuns”. De pildă, într-un aparat de vending care adesea nu ocupă un spațiu mai mare decât câțiva metri pătrați, sunt stocați zeci sau sute de litri de apă…ascunși în alimente. Dacă în primul episod al acestui serial dedicat amprentei de apă a lucrurilor am aflat câtă apă se consumă pentru cafeaua pe care o primim la aparatele de vending, acum vom vedea care este amprenta de apă a fructelor și legumelor – care sunt adevărate elixiruri ale tinereții pentru noi, dar nu și pentru natură.

Oamenii de știință estimează că aproximativ 95% din totalul apei pe care o consumăm este ”ascunsă” în mâncare, consumul energetic, produsele pe care le folosim, serviciile la care apelăm. Datele oficiale arată că amprenta de apă medie consumată pe zi de o persoană este de peste 3.000 de litri pe zi, în timp ce în cazul americanilor cantitatea este dublă. Dacă luăm în calcul faptul că oamenii consumă din ce în ce mai multe alimente, ceea ce va avea un impact considerabil și asupra amprentei de apă, având în vedere că populațiile din țări precum China, India sau Brazilia vor fi mai mari. Potrivit unor calcule efectuate de Consiliul Național de Inteligență al SUA, în 2030 populația lumii care va ajunge la circa 9 miliarde de oameni va consuma cu 35% mai multă apă, cu 40% mai multă energie și cu 50% mai multă mâncare. Pe de altă parte, alte rapoarte sugerează că până atunci jumătate din populația globului va locui în zone cu un deficit considerabil de apă.

Statisticile efectuate în Statele Unite arată că legumele și fructele cu cea mai ridicată amprentă de apă sunt roșiile și portocalele. De altfel, acest lucru nu este surprinzător dacă ne gândim la faptul că cele mai multe sucuri conțin portocale, iar roșiile pot fi găsite și ele în sucuri, ketchup sau alte tipuri de sosuri.

Vegan Vending – rețeta de succes pentru sănătate și pentru mediu

Amprenta de apă a fructelor și legumelor este importantă pentru industria de vending, care va adopta pe scară tot mai largă produsele mai sănătoase în detrimentul celor bogate în calorii și carbohidrați. Vigilența tot mai ridicată în fața bolilor, dar și răspândirea obezității în multe țări dezvoltate vor duce la o creștere a consumului de fructe și legume. Prin urmare, dacă în urmă cu câțiva ani aparatele de vending cu fructe și legume erau un fel de rara avis a industriei, în prezent sunt mult mai răspândite. Prin urmare, asta înseamnă că amprenta de apă a fructelor și legumelor devine cu atât mai importantă pentru mediu, chiar dacă ea rămâne totuși scăzută față de cea a produselor care au o linie de producție mai complexă și necesită împachetare și o procesare mai mare.

O comparație a amprentelor de apă pentru diverse alimente arată că fructele și legumele nu sunt tocmai fruntașe. Dacă în cazul laptelui, de pildă, amprenta de apă este de 260.000 de litri pe an (per capita), iar în cazul grâului este de 145.000 de litri de apă, în cazul portocalelor amprenta de apă este de 15.000 de litri pe an. Diferența este una destul de semnificativă, ceea ce arată că noul curent al veganismului, care ia avânt mai ales în rândul tinerilor, ar fi în beneficiul mediului. Cifrele susțin același lucru: populația globală a consumat în anul 2002 de 1,2 ori biocapacitatea planetei, comparativ cu jumătate din această capacitate în 1961.

Un lucru care merită subliniat de multe ori este acela că produsele au o amprentă de apă cu atât mai mare cu cât au o linie de procesare mai complexă. O pungă de chipsuri va avea o amprentă de apă mai mare decât a unui snack din legume, de aceea proliferarea aparatelor de vending ”vegan” va aduce o situație de tip win-win – o alimentație mai sănătoasă și o scădere a consumului de apă la nivel global. Amprenta de apă pentru varză este de 200 litri/ kg, pentru castravete de 240 litri/ kg, pentru cartofi de 250 litri/ kg. O amprentă de apă mai ridicată întâlnim în cazul fructului de mango, de 1.600 litri/ kg, dar și în cazul piersicilor, de 1.200 litri/ kg. Prin comparație, amprenta de apă a ciocolatei este de 24.000 de litri/ kg, un consum uriaș și o cifră cu atât mai mare cu cât consumul de ciocolată este unul foarte mare la nivel global, iar prezența ciocolatei pe rafturile aparatelor de vending este greu de ocolit. Unii pași au fost deja făcuți pentru a schimba acest lucru: în SUA s-a interzis consumul anumitor alimente în școli, de aceea este de așteptat ca aparatele de vending cu snack-uri din fructe și legume să le ajungă numeric pe cele care conțin alte tipuri de snack-uri, cel puțin în școli și alte instituții publice.

Cu alte cuvinte, un consum mai ridicat de fructe și legume ar putea fi unul dintre răspunsurile la întrebarea ”cum poți reduce amprenta de apă prin alimentele consumate”. O dietă bogată în fructe și legume ar fi mai sănătoasă, mai săracă în calorii, dar și mai ieftină și cu un impact mai redus asupra emisiilor de carbon.

În concluzie, putem spune că fructele și legumele sunt alimentele minune când vine vorba de reducerea amprentei de apă – multe dintre ele având o amprentă de apă care se poate compara cu cea a unor băuturi precum berea sau vinul. Prin comparație cu carnea, însă, vedem că beneficiile veganismului nu sunt legate doar de calorii mai puține și vitamine. Despre carne și alte produse  cu un impact uriaș asupra amprentei de apă vom vorbi însă în numărul următor al Vending Inside.