de Laurentiu Neacsu

Protecția mediului este o activitate subapreciată în mediul de business. Dincolo de respectarea mai mult sau mai puțin a cadrului legal, rar am întâlnit pe la operatorii economici o abordare sistematic ergonomică a resurselor sau a utilităților. Sigur, majoritatea are grijă sa nu uite apa deschisă sau lumina aprinsă, dar protecția mediului inseamnă mai mult decât atât. Este o problemă culturală, în primul rând, cu impact pe termen mediu și lung atât la nivel individual, cât și în ansamblul societății.

Responsabilii de mediu din companii

Legiuitorul, în înțelepciunea lui, a forțat companile să desemneze o persoană care să se ocupe de problematica de mediu din companie. Doar că așa-numiții responsabili de mediu rareori sunt competenți pe problemă și de regulă menirea lor de bază în companie este cu totul și cu totul alta. Am întâlnit persoane din producție, logistică, achiziții, depozit, etc. care sunt desemnate. Din păcate aceștia rezolvă parțial diversele probleme punctuale de mediu din firmă, cel mai adesea fără ajutorul nimănui din echipă sau din management.

Urmările sunt dintre cele mai interesante. De exemplu, deși există o întreagă industrie bazată pe valorificarea deșeurilor din ambalaje, multe companii nu știu să le confere acestora o valoare contabilă. Există lanțuri de magazine deposedate sistematic de ambalaje și care nu sunt capabile să stopeze acest fenomen deoarece nu pot dovedi paguba în situația unei plângeri la poliție. Stocarea deșeurilor se face fără a le conserva pe cât posibil valoarea, deși în multe situații, banii obținuți pe deșeuri pot acoperi diverse cheltuieli de regie.

Deși amenzile de mediu sunt foarte mari, micile companii eludează pe cât posibil diverse aspecte legate de managementul deșeurilor (declararea ambalajelor, predarea deșeurilor către colectori autorizați, etc.), precum și emisiile atmosferice, pulberi, deversarea de substanțe periculoase în canalizarea publică, etc.. Nu în toate situațiile există rea-voință. Cel mai adesea este vorba de necunoașterea legilor, comoditate sau dezinteres în protecția mediului înconjurător. Bateriile telecomenzilor, becurile, cutii de solvenți care ajung în gunoiul municipal, uleiul uzat (alimentar sau auto) care ajunge la canalizare iată doar câteva exemple cotidiene de o toxicitate deosebită, pe care angajații companiilor le tratează cu dezinteres.

Care ar fi totuși soluția?

Realist, activitatea de mediu nu este una care să ocupe un angajat opt ore pe zi, dar este una care poate determina costuri neprevăzute semnificative (amenzi). În același timp este o activitate specializată, care necesită urmărirea unei legislații complexe și a unor indicatori preciși. Probabil că soluția poate sta în externalizare, în servicii de specialitate oferite de specialiști în domeniu, în baza unor recomandări. Nu ar fi o noutate. Sunt multe astfel de servicii externalizate care au caracteristici similare: contabilitatea, medicina muncii, sănătatea și securitatea în muncă, suportul IT, transportul de marfă, ș.a.m.d…  Cum ar putea fi urmărită performanța unei asemenea activități? Prin procedurare, prin audit extern periodic, prin rezultatele controalelor.

De ce se menține în realitate o situație de mediu ambiguă? Cel mai adesea, pentru că, în majoritatea lor, și celelalte procese din companie sunt la fel de ambigui. De aceea apar pagube, salariații pleacă, șefii sunt frustrați și concurența cucerește redută după redută.

Hexa Concept S.R.L. furnizeaza consultanță în vederea identificării, raportării și reciclării deșeurilor pentru importatori și producători de pe tot teritoriul României. Mai multe detalii pe

www.6-concept.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*