După ce în Aprilie 2019 proiectul de lege care prevedea introducerea taxei pe băuturile răcoritoare cu un conținut ridicat de zahăr adăugat a picat la vot în Camera Deputaților din Parlamentul României, Guvernul României s-a făcut că ia taurul de coarne și a publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor un proiect de ordonanță prin care anunța că dorește să introducă taxa pe zahăr, alături de alte măsuri fiscal-bugetare.
Guvernul propunea introducerea unei taxe pe zahăr vizând băuturile răcoritoare cu un conţinut de zahăr mai ridicat de 5g la 100 de mililitri de băutură. Impactul estimat fiind de circa 1 leu pe litru. Măsura urma să fie prezentată de Ministerul Sănătăţii şi adoptată de Guvern, cu implementare de la 1 septembrie 2019. Ulterior, Consiliul Economic şi Social a întors proiectul la Ministerul Finanţelor Publice din cauza lipsei tuturor avizelor necesare.
Obezitatea și diabetul, o realitate crudă
Aproximativ 18% din populația României suferă de obezitate, o treime este supraponderală, iar mulți dintre aceștia suferă de diabet. Programul Naţional de Diabet Zaharat, program derulat de Ministerul Sănătății din România prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) are ca obiective, printre altele:
a)prevenţia secundară a diabetului zaharat [prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c)];
b)asigurarea tratamentului medicamentos al pacienţilor cu diabet zaharat, inclusiv a dispozitivelor medicale specifice (pompe de insulină, sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei şi materiale consumabile pentru acestea);
c)automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi (teste de automonitorizare glicemică şi sisteme de monitorizare continuă a glicemiei).
Cheltuielile cu diabetul sunt:
a)cheltuieli pentru efectuarea HbA1c;
b)cheltuieli pentru medicamente: insulină antidiabetice orale şi preparate injectabile noninsulinice;
c)cheltuieli pentru materiale sanitare specifice: teste de automonitorizare;
d)cheltuieli pentru dispozitive medicale specifice şi consumabilele aferente acestora.
Date statistice:
Numărul de persoane cu diabet evaluate prin dozarea hemoglobinei glicozilate a ajuns la 55.920 de persoane. Numărul de bolnavi cu diabet zaharat trataţi este de 823.280 de oameni. Număr de bolnavi automonitorizaţi – 241.600 de persoane, din care:
1) număr de copii cu diabet zaharat tip 1 automonitorizaţi: 3.440;
2) număr de adulţi cu diabet zaharat insulinotrataţi automonitorizaţi: 238.160;
Vendingul și riscurile obezității și a diabetului
Aparatele de vending știm că oferă cafea cu zahăr, băuturi răcoritoare (care conțin zahăr), chipsuri (care conțin grăsimi). Vendomatele din România nu oferă așa zisul vending sănătos. Asocierea vendingului cu obezitatea și diabetul într-o imagine nefavorabilă va dăuna pe termen lung. În alte țări, inclusiv Europa, există programe precum platforma UE pentru dietă, nutriție și activitate fizică care cu sprijinul EVA a întreprins o serie de proiecte de succes pentru a promova și încuraja o ofertă mai bogată a aparatelor de vending.
Asocierile negative pe termen lung se înrădăcinează în mentalul colectiv al unei populații și se elimină foarte greu. Psihologia maselor este un lucru complex și greu poți schimba tipare de gândire întipărite în timp.
În concluzie, producătorii de băuturi răcoritoare și chipsuri, și chiar operatorii de cafea trebuie să țină seama că zahărul, grăsimile și lipsa automatelor de healthy vending poate conduce la acumularea unei imagini negative a acestei industrii. La care dacă adăugăm problemele cu igiena (noile reglementări ANPC) și imaginea unui domeniu insuficient reglementat fiscal, putem vorbi de un balast de imagine negativă major care poate atârna ca o piatră de moară în ecuația finală a procesului de reglementare a acestui domeniu.