Comerţul există dinainte ca omul să fi inventat roata, iar sistemele de plată au ajuns tot mai inteligente şi mai rapide. De la troc, la monede și de la monede la sisteme de plată contactless folosind transferul de bani electronic, automatele de plată au folosit de-a lungul timpului toate oportunitățile de plată care s-au ivit. Acum totul se îndreaptă spre un contact minimal cu aparatul de vending și o rapiditate și accesibilitate crescândă a plăților la automatul de vending. România este singura ţară care are toate bancnotele din polimer.

Conceptul de plată implică un schimb între un cumpărător şi un vânzător. Iniţial au fost schimburile prin troc, cineva avea oi, altcineva avea un cal, primul dădea trei oi pe cal şi făceau schimbul. Cum acest sistem era foarte dificil, a fost necesară apariţia banilor, apăruţi istoric tot în perioada Antichităţii, sub diferite forme: scoici, bucăţi de fier, argint sau aur, şamd, în care suportul avea o valoare intrinsecă datorită dificultăţii de obţinere. Cei care au ajuns primii la o invenţie remarcabilă au fost chinezii, prin utilizarea banilor de hârtie.

Sistemele automate au apărut încă din antichitate

Sistemele automate au apărut încă din antichitate, iar primele automate de vânzare menţionate livrau apă sfinţită în porţii, contra unor bănuţi. Un sistem simplu, moneda avea o anumită greutate care era cântărită cu ajutorul unei balanţe. Balanţa ridica un ventil şi apa era lăsată să curgă un timp, în funcţie de monedă.

Deci vorbim de peste 2.000 de ani de la apariţia automatelor de vânzări şi a sistemelor de plată. De-atunci lucrurile au evoluat, au apărut noi modalităţi de plată, sisteme bancare, din ce în ce mai complicate.

Citeste si: Metrorex a introdus noi sisteme moderne de vânzare şi plată a cartelelor de călătorie

Sisteme de plată utilizate în vânzarea automată bazate pe monede

Ca să revenim la zilele noastre, primele sisteme de plată utilizate în vânzarea automată au fost bazate pe monede, validarea acestora necesitând un sistem relativ simplu. Echipamentele aveau în vedere dimensiunile monedei (diametru, grosime). Dacă ţineţi minte, a fost perioada când, în Bucureşti, se intra la metrou cu monedă. Sistemul era relativ rudimentar, drept care, la staţiile de metrou din preajma marilor uzine, la ieşirea din schimb, puşculiţele se umpleau cu rondele de metal, pe care muncitorul român, îndemânatic, le pregătea înainte de a pleca acasă.

Lucrurile au evoluat în sistemele de evaluare a monedelor, prin a determina nu numai dimensiunea, ci materialul şi compoziţia lor. Ulterior, au apărut şi sisteme de plată cu ajutorul bancnotei, în care se punea problema validării acesteia, în funcţie de dimensiune, valoare şi aşa mai departe. Mai târziu, au apărut sistemele bazate pe carduri bancare, care au determinat apariţia unor echipamente care să poată identifica elementele de siguranţă ale cardului, să asigure o legătură cu banca practic online. Au apărut şi sisteme intermediare, în care se punea problema utilizării unor suporţi (card sau cheie) fără bani (cashless). Banii încasaţi (monede sau bancnote) erau transferaţi electronic pe suport, care putea fi utilizat şi mai târziu pentru plăţi. De asemenea, negustorul primeşte astfel o plată în avans, încărcarea acestor carduri realizându-se pe acelaşi automat de vânzare din care se făceau cumpărăturile,

Mobile payment sau Mobile wallet

Recent au apărut tehnologii mai noi, aşa numitul Mobile payment sau Mobile wallet, care permit mai multe moduri de efectuare a tranzacţiei. Cu grad mai mic sau mai mare de utilizare, în raport cu elemente cum ar fi siguranţa tranzacţiilor sau uşurinţa efectuării plăţilor. Multe sunt orientate către tranzacţiile efectuate pe Internet, folosind protocoale sau tehnologii specifice, deseori pentru produse sau servicii în spaţiul virtual, cum ar fi cumpărare de muzică, jocuri pe internet, tonuri de telefon, etc. Printre noutăţi amintim Near Field Communication (NFC), utilizat pentru cumpărături în magazine reale sau servicii de transport, ticketing sau parking. Consumatorul mişcă un telefon mobil cu un Cip special în dreptul unui modul de citire. Plata se efectuează dintr-un cont bancar sau unul pre-plătit, sau se transferă pe factura telefonului. Astfel, Dispare nevoia de legătură online cu banca (precum în cazul cardurilor bancare), iar acest gen de tranzacţie asigură un grad de sguranţă ridicat. Este foarte răspândit în Japonia şi pătrunde în Europa cu paşi repezi.

Sisteme de plată offline și online

În principu, putem clasifica sistemele de plată în sisteme de plată offline, în care banii sunt preluaţi de către un automat, şi sistemele online, care realizează transfer între conturi bancare şi care apelează la o infrastructură de comunicare.

Să revenim la sistemele care utilizează acceptarea de monedă. Ele au evoluat de la simpla măsuare a dimensiunilor şi greutăţii acesteia, până la sistemele avansate care folosesc senzori optici, electro-magnetici, în care se foloseşte moneda ca fiind miezul unui transformator, în care în primar se injectează o serie de semnale de o anumită frecvenţă şi formă, iar în secundar se transferă un semnal influenţat de calitatea, consistenţa, materialul miezului acestui transformator care este însăşi moneda.

Sistemele de acceptare a monedelor

Sistemele de acceptare a monedelor actuale utilizează microprocesoare care analizează spectrul semnalelor transferate prin monedă şi cele date de senzori Hall sau piezo-electrici, care permit identificarea monedelor din două materiale (cum este 1 euro sau 2 euro) cu o exactitate foarte mare. Sistemele de acceptare compară caracteristicile rezultate prin citirea senzorilor, cu o bază de date, se identifică moneda şi valoarea acesteia, iar informaţia este transferată către aparatul de vânzări, urmând un protocol. În funcţie de gradul de apariţie al falsurilor pe piaţă, separarea dintre cele două se realizează prin utilizarea unor softuri complicate, care reuşesc să separe falsul de original. Uneori nu vorbim numai de falsuri. Recent, piaţa românească a fost inundată de o monedă de 1 Dinar din Macedonia, care nu este un fals, este adusă de turişti sau studenţi, care are o semnătură electronică asemănătoare cu moneda de 50 de bani. Partea neplăcută este că valoarea unui Dinar este de şapte ori mai mică decât moneda de 50 de bani. Necazul proprietarilor aparatelor de cafea este că nicăieri moneda respectivă nu este acceptată. Dacă nu sunt folosite sisteme de acceptare a monedelor suficient de elaborate, apar posibile pagube la nivelul operatorului. Acceptorul de monede trebuie să le respingă pe cele false sau diferite, fără însă să scadă gradul de acceptare a celor originale, şi asta nu este uşor.

Echipamentele de plată care dau rest

Uneori, moneda utilizată poate să aibă valoare mare, iar la cumpărea unei produs clientul trebuie să primească şi rest. Astfel au apărut echipamentele Change-Giver (cunoscute şi ca restiere), care acceptă monede, le păstrează pe cele de anumite valori pentru a putea da rest când este nevoie, iar pe celelalte le pune într-o casetă pentru valori. În general, acestea se păstrează temporar în tuburi. Un Change-Giver poate să aibă până la şase tuburi în care se pot pune diferite monede.

România este singura ţară care are toate bancnotele din polimer

Pentru a face plata unor sume mai mari se folosesc bancnote, care sunt recunoscute de sistemul de validare. Acesta utilizează ca suport bancnota din circulaţie. În majoritatea ţărilor, aceasta este, în general, din hârtie, în timp ce altele pot fi din polimer. România este singura ţară care are toate bancnotele din polimer. În plus, cele româneşti, spre deosebire de cele din alte state, au lăţimi diferite. Această lăţime variabilă face ca validarea bancnotei să fie tot mai complicată, pentru că una de 50 de lei este mai lată ca una de 1 leu, spre exemplu. Acest lucru determină ca bancnota de 50 să treacă, iar cealalaltă să joace pe calea de rulare a ei. Probabil că aţi remarcat pe piaţă validatoare care te obligă să pui bancnota într-o anumită poziţie aliniată spre o latură. Pentru a evita probleme legate de lăţimile diferite ale acesteia, Cash Code a realizat şi patentat  un sistem automat de centrare pe calea de rulare.

Sistemele de validare a bancnotelor

Tocmai datorită diversităţii formei şi valorilor, sistemele de validare a bancnotelor, sunt în principiu orientate spre anumite pieţe. Am mai vorbit despre diferitele pieţe pe care s-a automatizat plata pentru furnizarea de produse sau servicii vending, în care sunt automate de cafea, snacksuri, etc. Există şi automate de tip Amusement, în care sunt maşini care simulează diferite sporturi, unde nu se acordă un câştig material. Mai există şi o altă categorie, AWP (Amusement Machine with Pay-out) care sunt de amuzament şi oferă şi un mic premiu. Urmează Gamingul în care se regăsesc slot machines şi toată gama de jocuri din cazinouri, unde obiectivul este câştigul. Sistemele de plată pentru telefonia mobilă sunt reprezentate prin acele automate care vând PIN-uri valorice prin care se reîncarcă telefonul mobil. Apoi mai sunt sistemele din parcări, care opresc banii cuveniţi pentru durata timpului petrecut în parcare. De asemenea, există parcometre, amplasate pe stradă, în care se face o plată în avans pentru o durată fixă de parcare.

Aceste tipuri de industrii, diferite total între ele, necesită sisteme de plată total diferite. Într-un cazinou, spre exemplu, vor fi acceptate bancnote mari, unde nu se primesc cele de 1 leu sau 5 lei, pe când plata la un automat de cafea cu 50 de lei ar fi o catastrofă pentru clientul care ar primi rest de 49 lei în monede.

Plata restului în bancnote

Am ajuns la noţiunea în care avem nevoie de acceptarea bancnotei şi plata restului în bancnote, fie datorită categoriei de clienţi, fie datorită valorii mari a produsului sau serviciilor furnizate. Au apărut kiosk-urile care facilitează plata unor utilităţi (factura de lumină, cea de gaz, ş.a.m.d.), aşa că se doreşte plata restului în bancnote. Există validatoare, numite bill-to-bill, care permit validarea acesteia, punerea ei într-o casetă de reciclare pentru plata ulterioară a restului tot în bancnote sau punerea acestora într-o casetă de stocare. Există sisteme care pot folosi casete cu bani, care sunt încărcate manual la începutul activităţii, şi din ea se fac plăţi, fără a recicla bancnotele încasate. Validatoarele bill-to-bill au o serie întreagă de avantaje, gen prevederea unei creşteri a numărului de bancnote puse în caseta de reciclare, pe un anumit palier orar, şi din contră, scoaterea din caseta de reciclare pe un alt palier orar, în care aşteptarea operatorului ca să apară clienţi care necesită rest în bancnote scade. De dimineaţă până la ora 14-15, se aşteaptă din partea clientelei să ceară rest mare. Atunci decizia este de a pune cât mai multe bancnote în casetele de reciclare. Spre sfârşitul programului, 18-19, nu se mai aşteaptă nici un client care să plătească facturi mari, şi după o anumită oră pot să programez validatorul să pună mai multe bancnote la caseta de cash sau să golească casetele de reciclare.

Revenind la acceptoarele de monede cu plata restului, în momentul în care nici cele şase tuburi nu au capacitate suficentă, există dispozitive care se numesc Hopper, care sunt de fapt, nişte “găletuşe” în care se pun monede, fie de operator, fie de către sistemul de acceptare. Capacitatea acestora poate fi de la sute la mii de monede.

Eliberarea restului sub forma unui voucher

Există şi o altă abordare, în care restul nu se eliberează în bani ci se tipăreşte un suport de hârtie cu o valoare, un voucher. Acest voucher poate fi codat cu ajutorul unui cod de bare. Acest mod pe plată este foarte uzual în cazinouri. Dacă jucătorul se plictiseşte de un anumit aparat şi vrea să treacă la altul, ar trebui să cheme crupierul, care să-i dea banii, şi atunci există riscul ca jucătorul să plece cu banii din cazinou. Ca să-l ţii “legat”, îi tipăreşti un voucher, care are valabilitate numai în cazinoul respectiv, iar validatoarele de bancnotă îl pot citi. Jucătorul se duce la alt aparat, pentru că nu poate pleca cu voucherul. De asemenea, poate schimba voucherul în bani, la casieria cazinoului.

Sistemele de plată fără cash

Am ajuns la o altă categorie – sistemele de plată fără cash. În aceasta ar intra şi plata cu voucher. Generic, cashless este un sistem de transmitere de informaţii, mai precis, de sume de bani care se regăsesc pe card/cheie/voucher, prin mai multe feluri. Un automat de vânzare complex poate să curprindă acceptor de monede cu plata restului, validator de bancnote şi sistem de plată cashless, prin card sau chei. Bancnota sau monedele pot fi transferate pe cardul sau cheia utilizatorului inserate în cititorul cashless. Acest card poate păstra banii până la o utilizare ulterioară, şi poate deveni şi un fantastic mijloc de marketing pentru fidelizarea clientului. De fapt, este gândit în acest sens, putând oferi bonusuri. Spre exemplu, plăteşti 50 de lei iar aparatul îţi oferă un bonus de 10, deci primeşti pe card 60 de lei. De fapt, este vorba de un sistem pre-pay care avantajează operatorul automatului. Mai există varianta cumpărăturilor oferite gratuit, iar acestea se pot realiza numai cu ajutorul sistemelor cashless. Aceasta este o relaţie directă între clientul final şi operatorul care încearcă să-l ţină aproape. Există posibilitatea în care intervine firma angajatoare, care poate avea grijă de angajaţii săi şi vrea să le ofere o cafea gratuită zilnic. Şi multe alte variante de abordare posibile cu sistemele cashless, care pot oferi instrumente de marketing foarte puternice.

Plata cu cardul la automatul de vending

Ajungem la sistemele online, relativ online, care acceptă cardurile bancare de debit de credit. Instalarea lor este făcută de către firme care au autorizarea băncilor respective, iar ele trebuie să aibă o serie de elemente de siguranţă a transferului bancar. Până la urmă, sistemul de vending devine un POS (Point of Sales), în care cardul este introdus în cititorul de carduri, se cer elemente de siguranţă, care sunt validate prin comunicare cu sediul băncii, are loc începerea tranzacţiei şi stabilirea sumei, banca stabileşte dacă repsectivul cont este acoperit şi are loc transferul.

Am trecut în revistă sisteme de plată utilizate în sistemele automate de vânzări produse sau servicii. Enumerarea nu este exhaustivă, iar descrierea nu este detaliată. Am dorit doar o prezentare generală.

Articol realizat cu sprijinul domnului Virgil Pogăceanu.