Conform ultimului raport de piata emis de European Vending & Coffee Service Association(EVA), piata de vending din Romania este una functionala cu premise suficiente de a deveni una din pietele importante de pe continentul nostru.
Principalele date ne arata ca in Romania se gasesc 2% din totalul aparatelor de vending de pe batranul continent. Prin intermediul acestor aparate se vand nu mai putin de 1,6 milioane de produse alimentare si bauturi in fiecare zi.
Veniturile obtinute de operatorii de vending provenite exclusiv din produsele distribuite de OCS-uri și de automatele de vending se cifreaza la suma de 1,34 miliarde de Lei, cu o crestere importanta de 15,8% fata de 2022 si cu 8% fata de 2019.
Veniturile totale ale industriei de vending din tara noastra, Incluzand veniturile suplimentare din închirierea/vânzarea de aparate, servicii tehnice și distribuitoare de apă sunt de 1,41 miliarde RON.
Totodata, raportul ne arata ca media persoanelor care folosesc 1 aparat de vending in tara noastra este de 225 de indivizi, pe cand media europeana este de 170, concluzia fiind ca pentru a “ajunge din urma” Europa, piata are nevoie de mai multe aparate de vending deci mai exista posibilitate de crestere. Trebuie mentionat ca marea majocritate a aparatelor de vending se afla in aglomerarile urbane, 60% din totalitatea acestora se afla la locul de munca al consumatorilor (media europeana este de 75%).
In privinta obiceiului de consum, in tara noastra bauturile calde castiga detasat cu 90% din optiunile clientilor, 4% din piata ocupand- bauturile reci, 4% snack-urile si 2% mancarea.
Dinamica pieței de vending din Romania
Creșterile prețurilor cauzate de inflatie în 2022 și 2023 au fost suficient de semnificative pentru a provoca o scădere vizibilă a consumului. Acest lucru, coroborat cu costurile ridicate ale forței de muncă și creșterea reglementărilor, pune presiune asupra marjelor operatorilor.
Interzicerea aparatelor de vending operate la exterior în 2019 a însemnat o oprire bruscă a celor câțiva ani anteriori de creștere constantă. Cu toate acestea se observa introducerea de aparate premium intr-o serie de domenii: OCS – Table Top Semi Automaticechipate cu modil de lapte lichid, cresterea numarului de aparate Combi care racesc sub 5˚C si scaderea alternativelor ambientale sau mai putin racite.
Se observa inceputurile Coffee-to-Go (C2Go) cu prețuri premium, marci importante precum illy, Julius Meinl și Costa – încep să investească în C2Go, în principal în magazinele de proximitate. De asemenea au fost instalate primele micromarketuri.
In privinta structurii pietei de vending, asa cum aratam mai sus băuturile calde domină piața, iar influența principalilor furnizori de mărci de cafea este semnificativă. Proprietarii acestor mărci lucrează cu grupuri de operatori parteneri pentru a stimula penetrarea mărcilor propri.
De asemenea consolidarea continuă, operatorii mari achiziționându-i pe cei mici, O’Fresh a achiziționat Café+Co, iar Orasesta a achiziționat Dair.
Asa cum spuneam, “cea mai mare felie” din industria de vending din tara noastra este detinuta de operatorii de bauturi calde astfel ca marii furnizori de cafea joacă un rol foarte important pe piață, lucrând în principal prin intermediul operatorilor parteneri independenți. Evident, aceștia furnizează ingredientele, dar și utilajele, fie în regim de închiriere, fie în regim de comodat. Dintre acestia amintim: Dallmayr, Lavazza, Nestlé, Strauss, Tchibo
Cei mai mari operatori de pe piata la momentul actual sunt:
▪ Daily Group
▪ Dallmayr (operează direct și lucrează cu operatori independenți)
▪ EurComtur (deținut în prezent în proporție de 100% de Sogedai din Italia)
▪ IPC Vending (Indprodcom)
▪ Nordexim
▪ Nova Prompt (deținut în prezent în majoritate de Gruppo Orasesta din Italia)
▪ Vending Zone / O’Fresh
Un alt factor important care influenteaza industria de vending este LEGISLATIA, despre care vom discuta pe curt in incheierea acestui articol.
În 2019, reglementările privind protecția consumatorilor au fost reinterpretate în ceea ce privește vendingul, ceea ce a afectat aparatele amplasate în aer liber și de asemenea, aparatele pentru băuturi calde conectate la rețeaua de apă. Rezultatul final a fost interzicerea efectivă a aparatelor în aer liber dar de asemenea impactandu-se si aparatele pozitionate la interior si racordate la retea.
Toate aceste masuri au cauzat o reducere semnificativă a bazei de aparate, în special în ceea ce privește băuturile calde
Reglementările privind fiscalizarea au fost convenite inițial la sfârșitul anului 2019. Covid-ul amânand planurile, legislația finală fiind publicata in Aprilie 2023 urmand să intre în vigoare la 1 Octombrie 2024.
Așa cum s-a întâmplat si în alte câteva țări, acest lucru necesita ca automatele de vending să fie echipate cu „cutii negre” care trimit date în mod regulat autorităților fiscale. Ca și în alte țări, este posibil ca această măsură să reducă numarul de automate, deoarece costurile suplimentare ale cutiilor negre și ale taxelor de transmitere a datelor vor face ca aparatele cu consum redus să nu mai fie rentabile.
Un alt “hop” a fost momentul punerii in aplicare de catre Guvern a sistemului de restituire a depozitului pentru ambalajele de unică folosință, prin care comercianții trebuie să rețină un depozit de 0,5RON pentru fiecare produs ambalat relevant și să îl returneze clienților atunci când aceștia returnează produsul/ambalajul gol.
De asemenea de la 1 ianuarie 2024, TVA-ul pentru băuturi ( cu excepția apei ) a crescut de la 9 % la 19 %.
Toate aceste masuri legislative se simt intr-un final in buzunarul clientului final care va fi nevoit sa suporte cresterile de preturi ale produselor. Cu toate aceste industria de vending din tara noastra are, inca, premise de crestere si dezvoltare, Romania dupa cum am aratat mai sus mai re pasi de facut pana in momentul in care se va alinia pietei europene!
Datele prezentate in articol sunt obtinute din raportul de piata “ The OCS & Vending Market 2023 ROMANIA” intocmit de European Vending & Coffee Service Association in cooperare cu PRIV si dat in publicare in Septembrie 2024