Cu toții vrem să ne creștem copiii într-un mediu sănătos și nepoluat. Dacă unii factori nocivi din mediul înconjurător nu-i putem controla pe deplin, ceea ce mânâncă copiii noștri o putem face. Așa că vă propun o tema dificil de abordat și de care mulți se ascund sau o ignoră: relația dintre vending și obezitate. Însă pentru că gradul de penetrare a vendingului în rândul tinerilor este din ce în ce mai mare, abordăm chestiunea de față mai ales prin prisma lor.

Există în din ce în ce mai multe școli din întreaga lume sau în perimetrul apropiat unităților de învățământ, destul de multe automate de vending care comercializează mâncare, de la sandvișuri, biscuiți, croissante, batoane de ciocolată, în general alimente cu conținut de sare, grăsimi și zahăr și până la băuturi carbogazoase, care și acestea conțin elemente pe care tu ca parinte poate ai vrea să le controlezi mai bine înspre binele copilului tău.

Știm că tinerii au o afecțiune pentru dulciuri, produse cu conținut ridicat de sare (ronțăieli) și pentru băuturi răcoritoare, și reușesc cu greu sau deloc să se abțină de la a le consuma. Ce putem face noi, ca oameni maturi, pentru a-i ajuta să ia cele mai bune decizii privind propria lor sănătate și organism?

Dacă le interzici în mod brutal accesul la așa ceva nu este soluție, pentru că în general tinerii nu răspund pozitiv la interdicții, atunci cea mai bună soluție este o cât mai bună comunicare cu ei, dar și cu operatorii de vending.

În cei privește pe copii, trebuie să le spunem clar și răspicat că orice depășire a cotelor minime de conținut de zahăr, sare și grăsimi din alimente poate conduce la schimbări în cadrul regimului lor alimentar și nutrițional pe o perioadă îndelungată de timp și cu efecte pe termen lung. Organismul școlarilor și adolescenților este în perioada de așezare și de schimbări hormonale și de comportament la stimuli exteriori și atunci, asupra alimentelor cărora nu le spunem acum și aici “nesănătoase”, dar cărora nu le cunoaștem pe de-a-ntregul efectele asupra fizicului și psihicului, trebuie să avem control cât mai mare.

Dacă părinții pot încerca să supravegheze cantitățile de astfel de alimente și băuturi prin reducerea bugetului de “bani de buzunar” sau pregătirea unui “pachețel de acasă”, în schimb operatorii de vending ar putea să ajute prin etichetarea și comunicare mai bună pe ambalajele produselor, specificând clar dacă acel aliment sau băutură conține zahăr, sare, grăsimi sau alte elemente nenaturale cum ar fi coloranți sau aditivi alimentari și mai ales care sunt cantitățile. Deci elementele ce compun un aliment trebuie să fie clar specificate pe ambalaj, într-un loc vizibil. În același timp, făcând un pas mai departe, operatorii de astfel de aparate ar trebui să ceară furnizorilor lor de astfel de produse să specifice pe etichete clar și vizibil dacă acele alimente și băuturi sunt contraindicate pentru suferinzii de diverse boli digestive, hepatice, renale sau alte afecțiuni, preîntâmpinând astfel situațiile în care alimentele comercializate prin aparatele lor de vending pot dăuna și mai mult unor tineri care poate vor să fie cool, dar care nu conștientizează pe deplin riscurile la care se expun dacă nu țin seama de conținutul produselor consumate.

European Vending Association (EVA) are printre prioritățile sale din ultimul timp sensibilizarea cât mai multor companii din industria alimentară de vending pe această temă. Presiunile venite dinspre Comisia Europeană sunt an de an tot mai mari în această direcție de protejare a cetățeanului european la riscurile la care se expune prin consumul de produse fast-food și din aparatele de vending.

În Statele Unite, unde din anii ’80 încoace populația obeză a crescut într-un ritm dramatic, ajungând ca în zilele noastre unul din cinci americani să sufere de această boală. S-au făcut nenumărate cercetări și studii legate de impactul vendingului în alimentația tinerilor și chiar dacă nu s-a găsit o legătură directă și clară mereu între consumul de produse de vending și obezitate, și asta datorită faptului că trebuie luați în calcul și alți factori cum ar fi cei genetici și cei ce țin de ambient, deci de mediul înconjurător, grad de poluare, climă, șamd, totuși s-a descoperit că acele zone în care tinerii nu au acces la produsele din aparatele de vending au un grad de penetrarea a obezității mai mic în rândurile lor.

Aici am ajuns la un alt pas ce îl pot face operatorii de vending din lume, inclusiv de la noi, și anume să înceapă să comercializeze în aparatele lor de vending doar produse bio, naturale 100%, cu un conținut scăzut de calorii, deci produse total diferite de ceea ce ai putea găsi la un magazin alimentar obișnuit. Și poate asta este șansa vendingului de a demonstra că pe lângă ușurința cu care îți poți procura lucrurile de care ai nevoie poate deveni și unul din acele domenii care să ajute oamenii să rămână sănătoși.

În concluzie, avem câteva apecte pe care dorim să le subliniem: comunicarea prin etichetare și transmiterea de mesaje clare către consumatori (mai ales cei tineri) privind conținutul și nutrienții din alimente și băuturi rămâne o necesitate și o prioritate, iar transformarea vendingului într-un serviciu care oferă sănătate prin produse naturale sută la sută este și mai importantă și mai urgent de implementat pe întreg mapamondul. Comunicarea și sănătatea sunt direcțiile ce ar trebui să ni le asumăm în cel mai scurt timp și noi, în România, ca industrie de vending.